Ne întrebam, în cadrul unui articol publicat săptămîna trecută, ce va face mai departe sforarul-şef din PSD Iaşi în încîlcita şi şerpuitoarea sa luptă de a deveni şeful social-democraţilor ieşeni.
Opinam, atunci, că va face ceea ce face de obicei. Stat ascuns, dacă treburile nu merg conform planurilor, şi înlăturarea obstacolelor prin intermediul unor interpuşi, conştienţi sau nu de rolul pe care îl joacă.
Revolta unui grup din organizaţia municipală împotriva preşedintelui filialei judeţene , Maricel Popa,i-ar fi produs o gravă durere la bască, ba chiar i-ar fi convenit, dacă nu s-ar fi întîmplat ceva. Plasarea eventualului eşec al partidului în alegerile pe municipiul Iaşi în cîrca lui Popa, foarte probabil făceau parte din planurile sale iniţiale. Lucrurile între timp s-au schimbat. Numele sforarului-şef a fost şi el asociat eşecului din lupta pentru primăria ieşeană. Lucru absolut normal, doar el a fost şeful campaniei electorale a partidului.Plus că a fost semnal dat de cealaltă tăbară că numele său nu încape în planurile ei în caz de victorie.
Aşa că, de voie, de nevoie, sforarul-şef ţine aproape de Maricel Popa, adică de ţinta sa numărul 1. Mă rog, n-are ce face altceva. Doar cu victoria lui Popa în confruntarea internă şi-ar putea vedea asigurat mult visatul mandat de parlamentar. Dacă ies bobii în favoarea celorlaţi e nasol, încă patru ani, cel puţin, de stat pe tuşă.
Urmărim şi noi bătălia. Chiar sîntem curioşi ce se va întîmpla.