”Cîtă prostie zace pe aici”!
1997. Turneu de şah în Tudor Valdimirescu, Iaşi. Competiţie tare. Svetuşkin(rus, cred) şi Hruşciov(ucrainian, cred) sînt acum mari maeştri. Mai erau şi alţii buni.
Vorbele mi-au fost spuse de un ungur din zona secuiască, de vreo 18 ani pe atunci, dar deja Maestru FIDE. Nu mi-a convenit . Eram în faţă la T17 cu beri în faţă. Dar era o chestie. Un jucător catgoria I cu o normă de CM(candidat de maestru) să joace cu unul cu o clasificare mult superioară. M-a rupt, 5 sau 6 zero.
Nu mi-aş fi aminitit niciodată de el dacă nu dacă nu aş vedea ce e azi în ţară. Prostie. Prostie multă.
Tu ce vrei? Să trăieşti sau să mori pentru un vecin?
Tu ce vrei? Să trăieşti sau să mori peste nişte principii?
Cum îţi inchipui că însemni ceva , un popor de sub 20 de milioane de oameni aşezat la o răscruce de drumuri?Ce îţi închipui că poate însemna atitudinea ta?Ceva superior? Că o bagă cineva în seamă? Bă, dar prost mai eşti!
Noi nu am fost cuceritori, ci supravieţuitori în toată istoria noastră.
Acum se pare că e greu să o facem.
De ce? De prea multă prostie. Cum mi-a zis ungurul ăla!